Vânt turbat
Sunt clipe în viață când sufletul
Ca frunza în pom se odihneste
Vânt puternic strânge cu corsetul
Se adună usor dansează plutește
O adiere îl trezeste, îl poartă-n vânt
O zi două, trei, îl lasă și poposeste
Din frunză, din vânt, se aude un cânt
Apoi mai aprig și frumos se iubește
Cântă copacul, tu stai la o rădăcină
O viață tu ai dirijat, ești un bărbat
Se leagănă în vânt frunza ce suspină
Nu ești bărbat, ești vântul turbat
Domol te-ai așezat pe câmpul curat
Frunza singură să se învârtească
Vântule turbat, o vioară te-a alungat
Sufletul să hotărască, el să iubească.
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre copaci
- poezii despre vioară
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre muzică
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.