Belșugul și viciile
După cum spunea Horațiu, când belșugul ne răsfață,
Pierdem vremea cu nimicuri, iară mintea cea isteață
Intră parcă-n amorțire, "lunecăm în moliciune",
Viciile dau năvală fără pic de sfiiciune.
Vitregia vieții, însă, cu puțin se mulțumește,
Spiritul ea ți-l ascute, trupul ea ți-l oțelește.
poezie de George Budoi din Viciul și Virtutea (8 septembrie 2016)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre răsfăț sau poezii despre mulțumire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.