Valea Ampoiului
Cu solzii stralucind sub soare
Curge Ampoiul jos in vale
Respira lunca inverzita
Si ramurile de rachita
Bisericuța-i sus în deal
Trenul oprește la semnal
Și trage greu două vagoane
Își face loc printre mioare
O casă-i părăsita-n drum
Cu țiglă veche fără fum
Pe o potecă ce-i îngustă
Sare din iarbă o lăcustă
Arini bătrâni stau aplecați
Duc dorul celor ce-s plecați
Dar în ajun de sărbători
Se-ntorc copiii la Ampoi
De bucurie plânge mama
Își șterge lacrimi cu năframa
În Apuseni coboară-n vale
Ampoiul, apă curgătoare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- poezii despre trenuri
- poezii despre sărbători
- poezii despre semnale
- poezii despre plâns
- poezii despre oi
- poezii despre mamă
- poezii despre fum
- poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.