Slavă Ţie, Omule Dumnezeu!

Cred în jertfa Ta, Iisuse!
Omule Dumnezeu!
Cred în suferinţele Tale omeneşti!
Cred în sfinţenia Gândului Tău!

Pe lemnul nevinovat al Crucii Tale
Sânge roşu, adevărat a curs.
Piroanele acelea reci de fier,
Corpul Tău omenesc l-au străpuns.

Iar cei ce Te-au vândut atunci,
Continuă şi azi să Te vândă,
În Casa Ta au revenit negustorii,
Ei aur fac, din crunta Ta osândă.

Scot bani din jertfa Ta,
Deşi spun că luptă cu cel rău!
Doamne, atâtea suflete goale,
Sunt pline de Numele Tău!

Tu nu trebuie să învii, Doamne!
Tu de-a puri trăieşti!
Tu pulsezi în milioane de inimi,
Gândeşti în atâtea minţi omeneşti.

Tu eşti Omenirea şi florile ei,
Miliarde de mici Dumnezei.

Că fiecare femeie care naşte,
Pe Tine, Doamne, Te renaşte.

poezie de Valeriu Butulescu din Versuri noi (2018)
Adăugat de alejandro
Votează! | Copiază!