Regrete
Sunt singurul de pe peron
și-aștept ce nu mai trece
și nu spun nimănui pardon
și vântul suflă rece
Cu pomii am rămas și-aștept
să se coboare ceața
și am poziția de drept
ce-mi luminează fața
Vorbesc cu mine și sunt trist
și carnea mi-e amară,
cu ochii-n gol încă insist
în zarea cea de seară
În depărtare e doar fum
fără de vreo speranță
și nu știu ce aștept acum
să-mi spună că mă iartă
și văd cum curge ceasul meu
lăsând în urma veacuri
și-acum am timp să-mi pară rău
că m-am zbătut în fleacuri
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre vânt
- poezii despre vorbire
- poezii despre tristețe
- poezii despre seară
- poezii despre lumină
- poezii despre iertare
- poezii despre gări
- poezii despre fum
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.