Clipă de lumină
Ți-am pus în părul tău de abanos
Steluțe argintii și parcă plouă
Din ochii tăi și norii grei s-au strâns
Dar pe genunchi tăi când stau,
Tu-ți vezi viața la toată-o lume cu povești
Și-atunci tu torci. Din firul lor îmi dai
Și mie câte-o clipă de lumină
Stau ascultând până ce-adorm, iar tu
Mă strângi în brațe ca pe-o jucărie,
Mă-acoperi cu suflarea ta, să-mi fie
Visele leagăn dulce de mătase...
De aceea te iubesc numai pe tine
Și amintirile-ți îmi sunt frumoase
Ți-aș da din părul meu, mănunchi de arse
Să poți plăti din anii bătrâneții
Dar viața e cel mai frumos tezaur,
Nu poți întoarce anii tinereții
Eu sunt cel ce îți duce mai departe,
Când obosit ești, mii, căci rămân
În sufletu-ți deschis precum o carte
De-acum, mereu, al vieții tale drum.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre frumusețe
- poezii despre visare
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre tezaur
- poezii despre superlative
- poezii despre păr
- poezii despre ploaie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.