Lenevia
"Leneșul își vâră mâna-n strachină, și n-o duce înapoi la gură."
Solomon
Am trecut lâng-o tarla,
Care leneș o avea,
Și mergând eu înainte,
Via unui fără minte,
Era plină ea de spini,
Dăduseră mărăcini,
Zid ce era la împrejmuit,
Era-n parte prăbușit.
Și privind-o înainte,
Am luat atunci aminte,
Și învățat m-am mai făcut,
Din acele ce-am văzut.
Să mai dorm atuncea zic?
Să mai odihnesc un pic?
Mâini să le îmbrățișez?
Să mai stau, să mă așez?
Sărăcia așa vine
Și dă buzna peste tine.
Ca un hoț așa a dat,
Ca unul ce-i înarmat.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lene
- poezii despre învățătură
- poezii despre trecut
- poezii despre sărăcie
- poezii despre somn
- poezii despre odihnă
- poezii despre mâini
- poezii despre gură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.