România - picur de rouă
România
e piatră luată din stele
un picur de rouă
din Univers
bucuria
primului vers
România
e umbra chipului tău
întins peste ape și munți
e floarea iubirii
de vrei s-o asculți
țâșnind peste hău
România
e mâna fecioarei
ce-n gingășie
cu atâta sete fața își spală
ca luna să fie
și haine de gală
cântul
ciocârliei ce urcă spre soare
înveșmântând pășunea-n melodie
cu flori de aer pe-aripioare
mai altfel veșnic ea să fie
e România
pe nori de stele și de astre
croind lumina uneori
ne soarbe-n căile albastre
cu flori de zi
la subsiori
România
patria mea
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre flori
- poezii despre virginitate
- poezii despre vestimentație
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre rouă
- poezii despre prăpăstii
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.