Atacul iernii

În terenul ei de luptă se dă bătălie mare,
Iarna loveşte năpraznic cu viscol şi cu ninsoare,
Schije-împrăştiate-n aer prinse-n dansuri fioroase
Pe pământul îngheţat se aştern în straturi groase.

Gerul sabia îşi scoate, vântul suflă dintr-o goarnă,
Norii gem de-încărcătură, saci de pulbere răstoarnă,
Adunată în troiene, neaua spulberă-n cărare,
Crivăţul turbat pufneşte, scutură perdele-n zare.

Fum e şi prăpăd pe-afară, nu se vede-n depărtare,
S-a dezlănţuit stihia, cerul fierbe în vâltoare
Iar zăpada viscolită în vârtejuri se tot duce,
Se aşează în noiane peste vârfuri de uluce.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!