Suflet trist
Zborul dorințelor își frânge aripi
Și rând pe rând redevenim tăcere,
Din lacrimi picurând veninul "dulce"
Al clipelor pierdute-n deznădejde.
Să fie vis în necuprinsa noapte?
Să fie vers nescris în apatie?
Mă doare vorba nerostită-n șoaptă
De tine-n fiecare poezie.
Tăcerea ta se adâncește-n mine,
Mi-ngreunează fiecare zâmbet
Și versul tău îmi oglindește ziua,
Când nu voi mai vorbi cu tine.
Revin furtunile în tristu-mi suflet
Și fulgere brăzdând iubirea toată,
O voi opri la margine de tine,
Rămân și eu și amintirea sfărâmată.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zbor
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.