Destăinuire
Să nu te miri, nu-s cea de ieri
Din noaptea lungă de tăceri
Eu m-am desprins, nu vreau să mint
Uitat-am chipul tău vrăjit
Un soare-n lac s-a scufundat
Si luna-n noapte l-a urmat
Un cer albastru infinit
De mine s-a indrăgostit
Ce vis frumos, azi lumea toată
E primavara-ntruchipată
Iar țurțurii de gheață reci
I-am risipit pe vechi poteci
In amintiri nu imi mai ești
Te-am scos din file de povești
Plutești pe val purtat de vânt
Nu-mi ești iubire, nu-mi ești gând.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre țurțuri
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre prezent
- poezii despre nuntă
- poezii despre minciună
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.