Dumnezeu și marinari
Pe Dumnezeu și pe soldați, pe marinari, toți îi adoră
În vremuri de răstriște, dar apoi sau înainte nici o oră;
Când nenorocirea a trecut și-s toate iar la locul lor,
Uitat e Domnul, iar soldații și marinarii se evaporă ca apa unui nor.
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre marină
- poezii despre armată
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre ore
- poezii despre apă
- poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.