Pe o strada,un copac,o nevoie
ai grijă de ea
mi-e frică
dreptul la greșeală, prietene
la tine în viață
l-am substituit.
te-am făcut versiunea poruncilor
meselor în oraș, târzii și necurate.
am strâns rugi pentru tine,
împachetate două câte două
am spălat eu rufele
te-am adormit.
liniștea nu-i colectivă
îți lovește adevărurile cu fața rotundă
te adulmecă
te contrabalansează
îți roade încheieturile.
e baza mea
și ce iubesc la tine.
poezie de Roxana Adina Stroilescu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre somn
- poezii despre prietenie
- poezii despre oraș
- poezii despre iubire
- poezii despre greșeli
- poezii despre frică
- poezii despre copaci
- poezii despre adevăr
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.