Iarna din sufletul meu
E iarnă,
în sufletul meu este ger.
Ca într-o lume cu altfel de reguli,
mă încălzesc și pier
asemeni fulgului de zăpadă.
Prea târziu să mai schimb ceva,
e iarnă și atât.
E iarnă, dragostea mea,
și afară e iarnă,
e prea mult pentru mine
și tu te-ai cuibărit
în ultimul loc cald,
m-ai alungat din ultimul loc cald.
Când vei pleca,
se va răci și acela.
poezie de Julieta Daiana Bock
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iarnă, poezii despre zăpadă, poezii despre suflet, poezii despre schimbare, poezii despre iubire, poezii despre ger sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.