Coasa luminii
Mă caut în colțul din dreapta al zilei
unde amiaza e mai dulce ca fructul
și nicio umbră nu-i mai răcoroasă
decât adierile vântului de nord.
Orașul acesta e străin de dușmani,
locuiesc în el ca-n grădinile raiului
unde nu-i nicio bătaie de cap
mai mare decât atingerile iernii.
Coasa luminii amenință,
să taie capul ierburilor perene,
apoi pleacă-n adâncul pădurii
unde mistreți cu colți de stele căzătoare
scormone pământul durerii
și adună zâmbete de flori.
Tu îți arăți nevinovată surâsul
la răsăritul soarelui în cultura de in
și împingi noaptea pe topogan
în apele scăpate din somn.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (15 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre stele căzătoare
- poezii despre somn
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre păduri
- poezii despre oraș
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.