Peste gard, cineva i-a spus că e om
Peste gard, cineva i-a spus că e om,
El a plâns ca un prunc, l-a-ntrebat pe Proudhomme
Ce înseamnă cuvântul, ce e un monom,
i-a răspuns foarte sec un australopitec.
De atunci mulți nostalgici se plimbă pe Net,
Îi saluți, nu-ți răspund că fudul e-orice bleg,
Tu te scuzi, deși n-ai un motiv, tu cedezi,
El te latră mereu, are numai un crez,
Cine e, ce isprăvi a făcut sau e-n curs,
Ce prieteni mai are, o fi numai urs,
Dar și urșii mai au și plăceri, simpatii,
O fi un robot din alți mii și mii,
Că dispare persoana, rămâne un băț,
Niște fire subțiri care țin de mustăți,
De Dimov mi-amintesc, cum râdea, cuvânta,
Ardea lumânarea așezată pe-o stea.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre urși
- poezii despre roboți
- poezii despre prietenie
- poezii despre plăcere
- poezii despre plâns
- poezii despre plimbare
- poezii despre mustață
- poezii despre lumânări
- poezii despre iertare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.