Continuitate
de unde nu voi mai fi eu
vei merge tu
copile
să nu negociezi cu umbra
lasă totul să se clatine
precum frunza
în voie
apleacă-te peste amintirea
a ceea ce am fost
și taci
toate lucrurile ar trebui
să fie la fel
chiar dacă
nu mai sunt
dar cui îi pasă...
poezie de Teodor Dume din revista Qpoem (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre frunze, poezii despre copilărie sau poezii despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.