Fresca pe suflet
îmi alunecă nu știu ce sub umbră ca o vietate pe jumătate dispărută
mama crede că e semnul meu din naștere
parcă ar fi inima lui tata
jucăria mea preferată era o cutie din prefabricate
plină cu miresme de fragi
într-o zi am fost atât de fericită încât am închis acolo
fericirea toată
în altă zi am pierdut-o
de fiecare dată când mama nu-l iubește pe tata
mi se face foame înghit lacrimi
silabisesc luna cu ochii
murdar
intenționat îmi julesc genunchii de cer
între timp părinții își pregătesc moartea
poezie de Lavinia Micula
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Lavinia Micula. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre fericire
- poezii despre tată
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre mamă
- poezii despre jucării
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.