Turnură
Atunci fiecare dorea schimbare
Nu așa de dragul schimbării
Ei doreau efectiv să fie mai bine
Când a fost trecut pragul decisiv
Ce mai euforie totală
Speranța crescuse exponențial
Atinsese cote alarmante
Din neatenție și lipsă de vigilență
S-au produs busculade
Încât s-a ajuns la dezordine
Care a degenerat în distrugeri
În fiecare loc s-a distrus ceva
Și nu s-a înlocuit cu nimic
Așa sau înmulțit golurile
Și vidul pare că se extinde
Ca un univers ce se disipă
În mod tot mai accelerat.
poezie de David Boia (9 aprilie 2017)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre schimbare, poezii despre dorințe, poezii despre viteză sau poezii despre trecut
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.