Plutire albastră
Tot mai greu va să fie
Lumea asta dulce casă
Cu principii de hârtie
Și cu zâmbete de coasă!
Un morman de nebunie
Care însăși nu se iartă
Pare-n mulți să reînvie
Povestitul Sfarmă-Piatră.
De ce uită că petrece
Pe pământ doar o vacanță
Omul cel cu sânge rece
Și auto-importanță?
Stă iubirea în cămară
În borcane cu dulceață
Însă fierea - tot amară
Și grimasele de greață.
Nu rezidă poezie
În politici inumane
Nici vreo predică-n pustie
N-o ascultă iguane!
Surâzând a primăvară
Bate soarele-n fereastră,
Noi purtăm aripi de ceară
În plutirea cea albastră.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vacanță
- poezii despre sânge
- poezii despre principii
- poezii despre primăvară
- poezii despre politică
- poezii despre poezie
- poezii despre nebunie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.