Venerat fii pe vecie!
Mare-i Dumnezeu și tare,
Mare e din veșnicii!
Să-i cânte orișice suflare:
Stele, astre, galaxii...
Suveran Etern și Sfânt,
Suveran din veșnicii!
Creator prin Sfânt Cuvânt:
Ai zis, înfăptuit și ții!
Ce ochiul vede - e miracol,
Creat de-o Mână Ziditoare.
Nimic n-a fost și nu-i obstacol,
În calea Veșnicului Soare!
Să-înalțe slavă universul!
Orice genunchi să i se-nchine!
De-a pururi ne veghează mersul,
Cuvântul Său, etern rămâne!
Din neant - minunăție...
Din neant - un vis și-o lume!
Mare-Ți este vrednicia
Și-o milă mare ai de hume!
-------------------------------
Tu, podoaba creaturii,
Suflare, duh din Dumnezeu,
N-ai fost decât "nimic" al zgurii,
Prin El respiri! - E-Olarul tău!
El ți-a dat suflare vieții!
Pe Sine Însuși, Dar s-a dat,
Ca tu, cununa frumuseții,
Să-i spui: "În veci fii venerat!"
poezie de Lidia Cojocaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre stele
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre religie
- poezii despre ochi
- poezii despre obstacole
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.