Mulţumire

Nu-i drumul vieţii presărat
Cu flori şi nestemate
Dar nu-i pe lume mai bogat
Decât acel ce le-a luat
Cu mulţumire toate.

Sărac e omul pe pământ
De n-are un ban de pâine
Dar mai sărac e ca oricând
Când soarta-şi plânge murmurând
Nemulţumit şi azi şi mâine.

Şi-i om pe lume fericit
Acel ce-n umilinţă
Îsi duce crucea liniştit
Că-n crucea lui el a găsit
Izvor de biruinţă.

Şi-i om cu farmec pe pământ
Nu cel ce spune multe
Ci cel ce are duhul blând
Şi prin tăcerea lui oricând
Pot alţii ca s-asculte.

Iar mâine-n bucuria ta
E mulţumirea ta de azi
Şi alţii de-o învăţa aşa
De fericit te-or inunda
A-tale lacrimi pe obraz.

poezie de A. Cornel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!