Pasiunea rebelă

Erau seri în care, după ieşire la restaurant,
cu mâncăruri exotice şi vinuri de colecţie,
poante, muzică la pian şi momente de reflecţie,
îmi cerea pasiunea rebelă cu ochii de diamant

s-o masez cu basma de mătase, de predilecţie
sau să ne pictăm dezbrăcaţi într-un mod cam extravagant,
alteori mă învăţa Bachata, un zbor mai palpitant,
de parcă urma să fim la vreo mare preselecţie

mă însoţea fabulos într-o lume de lux, duioasă
galant îmi mulţumea pentru prânz, origami sau stele
excepţie rară, zâmbet de-o clipă – clipă frumoasă

distant părea cerul deodată, se-arătau vremuri grele
percepţie diferită-mi făurea, lumea ploioasă
zburat-am lăsând vag în umbră amintirile mele.

poezie de Roberto Kuzmanovic
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!