Glossă lacrimii

Doamne, literă de gheaţă ai vărsat pe cerul lumii,
Lacrimă de suferinţă pe copaci chihlimbării,
Palid ca un mort, e-n noapte, colţul sidefat al lunii,
Strânge lacrimi de cerneală pe obraji trandafirii.
Ceaţa-n râuri de lumină se răsfrânge, se întinde,
Ploi de funze de tăcere sub copaci se risipesc,
Braţul stâng, către apusuri şi pământ şi cer cuprinde...
Braţe drepte,-n răsărituri, altui anotimp slujesc.

Doamne, literă de gheaţă ai vărsat pe cerul lumii,
Un vulcan de suferinţă peste zorii de furtună,
Cer înmugurind de patimi, prins în lanţurile lunii...
Cânt de dor, clopot de jale, trec şi deseori se-adună.
Plouă-n noi şi plouă-n noapte sângerândele poeme,
Trec batalioane-umbre, cavaleri cu scut de teamă.
Scrijelite pe copacii de metal, de-acum, sunt semne.
Un copac şi eu sunt astăzi şi am muguri de aramă.

Lacrimă de suferinţă pe copaci chihlimbării...
Pomadat de întuneric, către minus infinit
E obrazul stâng al vieţii şi cerceii-s viorii,
Strugurii şi frunza-n viţă, dintr-o dat' s-au stafidit.
Frig şi ploi şi-ntinăciune, alfabetul se sfâşeşte...
Un decembrie de gheaţă, un amurg... al nimănui.
Un alt om pe eşafodul vieţii noastre-nmugureşte
Şi miros de pâine caldă şi aromă de gutui.

Palid ca un mort e-n noapte colţul sidefat al lunii.
Nici o stea nu se arată. Dinţii, rană de argint,
Sfârtecă cu-nfometarea haina ponosită-a lumii...
Armă neîndurătoare, cerul iarăşi mi-ai cernit.
Ramuri reci, la uşa nopţii, bat, apusul să-l renege,
Chiar şi ziua-i întuneric, plângere şi resemnare.
Grâul clipei, de neghina întristării se alege
Suferinţa şi tăcerea doare, doare, doare, doare!

Strânge lacrimi de cerneală pe obraji trandafirii
Noaptea – flacără de-o clipă în ocean risipitoare.
Doarme parcă în clepsidră regretatul zori de zi
Şi-ngenunche şi cerşeşte o secundă de uitare.
Cioburi lucii săgetează în priviri de catifele,
Sângeri caută-n apusuri colţ de rai, uitata boare,
Cozonaci şi vin şi nucă stau în coşuri de nuiele,
Cu peşchire-mpodobite, ca-ntr-o zi de sărbătoare.

Ceaţa-n râuri de lumină se răsfrânge, se întinde,
Braţele se-apleacă-n noapte, sprijin caută şi ţes.
Azi, pătrund precum în suflet, doar aducerile-aminte...
Transcendentă pledoarie peste-al păsărilor viers.
Cresc iar muguri de lumină şi-n liane se desfac
Ţurţurii de jar deodată – litere din alfabet,
Semne moştenindu-şi dreptul – drept din neamul geto-dac,
Dor de patrie română, dor de neam... ce dor ardent!

Ploi de frunze de tăcere sub copaci se risipesc,
Un veşmant de cruci uitate în pirdute cimitire.
Ram cu ram, în plecăciune şi în rugă se unesc,
Precum sunt uniţi românii şi în cuget şi-n simţire.
Clopote vuiesc în ceruri. Prin hublouri de aramă
Trec colindători prin lume – clipe în clepsidra spartă,
Răscoliri în suflet... astăzi, toama trece ca o doamnă,
În frunzişuri se ascunde, din frunzişuri se arată.

Braţul stâng, către apusuri şi pământ şi cer cuprinde,
De tăceri semănătoare, toamna iar ni se arată.
Stau la geam, mă strânge-n lanţuri, am să mă supun cuminte...
Pentru liniştea aceasta numai eu sunt vinovată.
Feliate rugi se-ngână şi se risipesc în noapte,
Limbi de foc spre cer se-nalţă şi în noi se risipesc,
Liniştea, topindu-şi chipul în sălbaticele şoapte,
Se aşterne ca un înger, pe tărâm dumnezeiesc.

Braţe drepe,-n răsărituri, altui anotimp slujesc...
Pe sub sidefii coroane, îngeri strălucesc în noapte.
Săbii albe de lumină în eter se risipesc,
Vântul strânge în adâncu-i mii şi mii şi mii de şoapte.
Toamnă, cu alaiul tău de izvoare, păsări, cânturi,
Treci! Te voi împodobi cu aromă de gutui,
Cu plăcintă şi vin fiert, verbe şi alese rânduri,
Struguri şi bucate bune, gust de nucă amărui.

Braţe drepte,-n răsărituri, altui anotimp slujesc,
Braţul stâng, către apusuri şi pământ şi cer cuprinde,
Ploi de frunze de tăcere sub copaci se risipesc,
Ceaţa-n râuri de lumină se răsfrânge, se întinde.
Strânge lacrimi de cerneală pe obraji trandafirii...
Palid ca un mort e-n noapte colţul sidefat al lunii,
Lacrimă de suferinţă pe copaci chihlimbării...
Doamne, literă de gheaţă ai vărsat pe cerul lumii.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!