Iubire amăgire
Te-ai dus, te-ai dus în stranii depărtări,
Pierind în fantomatice ninsori
Și ce-i mai sfânt aici, ai dat uitării...
Te-au îmbrăcat în negre mantii zorii.
Am alergat prin râuri de speranță,
Crezând într-un mai bine limitat.
Ce trist, iubito! Nu știai că-n viață
Minciuna "a iubi" a exilat.
În alge de lumină, printre roze
Și chiparoase, te-ai pierdut, iubito
Și ai uitat de clipele frumoase...
Iubirea mea nu ți-ai mai amintit-o.
Oh, s-au pierdut de-atunci atâtea clipe!
Atâtea ne-nnțelese amăgiri...
Cuvinte dulci, minciuni, săruturi scumpe...
Caste, ardente, fragede priviri.
Oh, te-am pierdut! Ai vrut să dai uitării
Iubirea noastră transcendent promisă.
Te-au îmbrăcat în negre mantii zorii...
Acum ești fericită, ori ești tristă?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre tristețe
- poezii despre minciună
- poezii despre viață
- poezii despre tuberoze
- poezii despre trandafiri
- poezii despre sărut
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.