Azi
Azi, când cerurile cheamă
Trupul obosit să-și ia
Încă, veșnica odihnă,
Îngenunchi în fața mea?!
Azi, când scormonești în neguri,
A te naște din tăcere
Tu, poet de aiceberguri
Și vulcanice poeme,
Sufocat de fumul silnic,
De dureri și suferință,
Trece-ți pașii șovăielnic!
Ia-ți alt suflet, altă ființă!
Te întoarce spre lumină
Veșnic călăuzitor,
Tu, al cetelor de îngeri
Nesperat de blând păstor.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre îngeri
- poezii despre tăcere
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre prezent
- poezii despre odihnă
- poezii despre naștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.