Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Verișoara

Prin anul nouă sute nouă,
Nu mai eram un oarecare,
Veneam la clubul "Lumea Nouă",
Și alte cercuri literare.
Îl cunoscusem pe Gârleanu,
Pe Cincinat, pe Efitimiu,
Ș-a apărut de Minulescu,
"Romanțe pentru mai târziu".

Văzând – directorul revistei –
Că am talent de pamfletar,
Fără să steie mult pe gânduri,
M-a angajat ca secretar.

Redacția era în centru,
O camer㠖 unde-încăpea,
Biroul, scaune, dulapul,
Maculaturi ș-o canapea.

De joi, când apărea revista,
Și până lunea care vine,
Redacția era închisă,
Și cheile erau la mine.

Directorul – un om politic,
Cu redingotă și cu cloc –
Venea în timpul săptămânii,
Însă duminica, deloc.

Așa că, tânăr, cu speranțe,
Plutind în sferele senine,
Mi-închipuiam că-n toată țara,
Nu-i altul mai grozav ca mine.

Și într-o sâmbătă, pe seară,
Plimbându-mi visul pe Lipscani,
M-am cunoscut cu o fetiță,
Cam de vreo douăzeci de ani.

De parcă Dumnezeu din ceruri,
Vrând dorurile a-mi înfrâna,
O nimfă mi-a trimis în cale,
Și mi-a șoptit: - Ionică na!

Nici nu-mi mai încăpeam în piele,
De-acest potop de fericiri,
C-avea cosiță în inele,
Și-n sân ascunși doi trandafiri.

Gurița roșie și mică,
Și ochii negri, plini de foc,
Că tot privindu-i mi-era frică
Să nu pleznesc de atât noroc!

Ne-am dus la cinema, la "Clasic" –
Un film cu Eva și Adam –
O vorbă n-am scos pe-ntuneric,
Ci doar prin mâini ne-nțelegeam.

Târziu, ca după miezul nopții,
Ca un autentic amorez,
Am invitat-o ca să vadă
Redacția unde lucrez.

În cameră, printre săruturi,
Înghirlandate în rondele,
Am proclamat-o, într-o poemă,
Prințesa visurilor mele.

Și dimineața, pe la zece,
Când vream să-i mai dedic o strofă,
Deodată a bătut în ușă
Directorul! O catastrofă!

În clipe de-astea, turbulente,
Tu nu știi singur ce să faci,
S-ascunzi după birou fetița,
Sau cât mai grabnic să te-mbraci?

Și s-a-ntâmplat cum se întâmplă
Când n-ai un pic de prevedere:
Eu numa-n pantalon și guler,
Și ea cu nudul la vedere.

Directorul, galant din fire,
Privind-o a șoptit: - Scuzați!
Iar eu am spus: - Mi-e verișoară
Venită-aseară din Galați...

A scotocit printre saltare,
A scos grăbit un manuscris,
Și când fu gata de plecare,
M-a tras de-o parte și mi-a zis:

- Să nu fii supărat, Ionică,
Însă aș vrea să-ți spun ceva:
Acum trei luni fetița asta
A fost și verișoara mea!

poezie satirică de
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

1
Creța Dumitru [din public] a spus pe 6 februarie 2019:
Foarte frumoasă, superbă această poezie. Câtă ușurință în exprimare, cât de frumoasă e limba română, dacă reușești să o stăpânești. Se joacă efectiv cu cuvintele, e atât de accesibilă și plăcută această poezie.

Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook