Mântuitorul la ușa inimii
Bătăi ușoare-am auzit
La ușa încuiată
"Din nou străinul m-a trezit,
Din nou la ușă a venit
Când va-nceta să bată?"
Așa gândeam în acel ceas
Cuprins de supărare
Iar graiul lui nu m-a atras
Aveam "uleiul" MEU în vas
Și nu voiam salvare.
Din nou la ușă a bătut
În următoarea seară
Dar încă nu L-am cunoscut
Pe cel ce a venit și-a vrut
Să poarte-a mea povară.
Iar am tăcut când a venit
Și-a zis cu vocea-I lină:
"Ești fiul Meu, ești preaiubit
Și pentru tine-am suferit
Să stăm, ACUM, la cină."
Multe respingeri au urmat
Dar când sosise ceasul,
Când înc-odată m-a chemat
În viața mea L-am invitat
Spre Rai să-ndrepte pasul.
Ce străluciri m-au copleșit!
Ce sfinte sentimente!
Cu dragostea-I m-a cucerit
Și pentru mine-a suferit
Să-nving furtuni, torente.
Să-mi pară rău că am deschis
Să intre cu Lumină?
O, nicidecum! Tot ce-a promis
El mi-a trimis din Paradis
Și-a șters sinistra vină.
Ce-ar fi viața fără El?
(Cel neglijat o vreme)
Călătorie fără țel
Îndepărtare de Betel
Și greutăți supreme.
Regrete n-o s-avem nicicând
Că am deschis ființa
Să intre El, Păstorul bland,
Să schimbe pământescul gând,
Să știm ce dă credința.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (11 februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre rai
- poezii despre ceas
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre supărare
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre seară
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.