Tunet, primăvara
Tunet, primăvara, ploi cu acid -
în oul lumii se mișcă un spirit lucid.
Legată la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am mințit crezând că-n noapte e miez,
că osul contine migdală, diez.
Că pasărea galben-roșie, fără liră,
dansează și cântă, dar nu respiră.
Că am fost jumătate om, jumătate opt, un optaur.
Dar nu am mințit îmbrăcând Lâna de Aur.
Cui îi pasă de toate astea, îmi ceri:
Lasă-l pe ieri, pune mâna pe Voltaire.
Tunet, primăvara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi...
Uite cum din nou te electrizezi.
poezie de Grete Tartler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trecut
- poezii despre păsări
- poezii despre primăvară
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre muzică
- poezii despre minciună
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.