Plouă în dragoste
Nu știu ce-ar putea fi,
dar când o fată începe să-mi placă
foarte mult
nu mai am încredere în mine.
Asta îmi produce o stare de nervozitate.
Atunci nu spun ce trebuie să spun.
sau poate încep
să examinez,
să evaluez,
să calculez
ceea ce spun.
Dacă spun: "Crezi că o să plouă?"
și ea răspunde: "Nu știu,"
încep să mă gândesc: Oare chiar mă place?
Cu alte cuvinte,
devin cumva un pic neliniștit.
Un prieten de-al meu spunea odată:
"E de douăzeci de ori mai bine să fii prieten
cu cineva
decât să fii îndrăgostit."
Cred că are dreptate și, pe lângă asta,
pe undeva plouă, dau mugurii florilor,
iar melcii sunt fericiți.
Cineva are grijă de toți.
DAR
dacă o fată chiar mă place
și devine foarte nervoasă,
și deodată începe să-mi pună întrebări stranii,
și se întristează dacă îi dau răspunsuri greșite,
și spune anumite lucruri, cum ar fi:
"Crezi că o să plouă?"
și eu spun: "Habar n-am,"
și ea spune: "Oh,"
și devine tristă
sub cerul Californiei, clar si senin,
mă gândesc:
O, mulțumescu-ți, Doamne, e rândul ei de data asta,
nu al meu.
poezie clasică de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre iubire
- poezii despre devenire
- poezii despre încredere
- poezii despre prietenie
- poezii despre ploaie
- poezii despre muguri
- poezii despre greșeli
- poezii despre flori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.