Casa cu fete
Am rătăcit cu dansatori
Și ne-am oprit întrebători
La casa pașilor incerți.
Prin multă vorbă, zarvă, sfadă,
Se auzea până și-n stradă
Un Strauss știut: "Treues liebes Herz".
Se proiectau pe jaluzele
Ușoare umbre, umbre grele,
Grotești, mecanice, ciudate.
Nălucitor se depănau,
Corn și vioara le cântau,
Păreau că-s frunze-n vânt jucate.
Automate marionete,
Siluetatele schelete
Se înlinau într-un cadril.
S-a luat de mâna-ntreaga bandă
Dansând o gravă sarabandă;
Strident au râs și infantil.
Un amorez ca o fantomă
Chircit la vreun piept cu goma
Părea să-ncerce a cânta
Ori un automat cumplit
Ieșea s-aprindă un chibrit
Și c-un om viu chiar semăna.
Și m-am întors spre-amorul meu:
"Se-nvârte prafu-n praf mereu,
Dansează morții doar cu morți."
Dar ea era numai urechi
Pentru vioară. -Ntre perechi
Pătrunse-n casă, pe sub porți.
Deodată tonul a fost fals,
Se plictisiră toți de vals
Și umbrele înțepeniră.
Când zorii, strada poleind
Cu încălțări din fir de-argint,
Înfricoșati, mi se iviră.
poezie celebră de Oscar Wilde, traducere de Mihai Rădulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dans
- poezii despre vioară
- poezii despre moarte
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre vânt
- poezii despre vals
- poezii despre urechi
- poezii despre teatrul de păpuși
- poezii despre râs
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.