Trecutul
Uneori subit
nu mai există drum
pentru a ajunge
dintr-o parte
în cealaltă, ca și cum
trecutul este
un lac înghețat
a cărui gheață tocmai se sparge.
Însă nu de la suprafață;
nu pentru că
este mai cald
sus; nu.
Ci, pentru neștiute motive,
din interior
poate o anumită căldură
surpată în ea însăși
vreme îndelungată
reînvie anotimpuri.
poezie de Kay Ryan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre gheață, poezii despre trecut, poezii despre existență sau poezii despre anotimpuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.