Timpuri noi
Vine o vreme când timpuri noi,
Le va umbri pe cele de apoi;
În care te ascunzi sub măști de lut
Impermeabile la ploi și vânt.
Și-n față vezi doar cioburi sparte,
Lumi noi, urât distorsionate,
Pierdute-n labirinturi închise,
O noua eră, făr de vise.
Vine o vreme când nici un fir,
De iarba nu va crește-n cimitir.
Când cireșii de mai se otrăvesc
Cu ura din sufletul omenesc.
Și vezi din a lor trunchi cum curge,
În loc de rouă, stropi de sânge,
Și vezi și frunze închistate,
Cireșe amare și stricate.
Vine o vreme de încercare...
O vreme de: care pe care?
În care cazi de nu porți mască,
În care alți te ataca,
Cu zâmbet de-o inocență amară
Cu raze de ploaie în plină vară.
In care TU ca un bun OM,
Sădești din ură, flori si-un POM!
poezie de Adriana Monica Burtea (17 decembrie 2015)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre măști
- poezii despre cireșe
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre sânge
- poezii despre suflet
- poezii despre rouă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.