Dependenta
Eu nu știu fără tine cum se cântă
când se așază-n portativ diezi
de râs înalt și nu știu cum cuvântă
glasul iubirii... Zborul mi-l retezi
de-mi iei nemărginirea ta albastră
și-mi lași doar o fărâmă de apus
să-mi îmblânzească cerul din fereastră.
Și nu știu fără tine cât s-a spus
din gândul alb al iernii fără nume,
din cel al verii, încă auriu,
din cel lăsat pe margine de lume
să pârguiască roade de pustiu.
Nu știu măcar de unde până unde
hotarele poveștii se întind
căci fără tine răspândesc secunde
de timp confuz și-n zbucium mă aprind...
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre înălțime
- poezii despre zbor
- poezii despre vară
- poezii despre secunde
- poezii despre râs
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre iarnă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
1 criticonul [din public] a spus pe 5 octombrie 2015: |
Iscusite versuri, se pare că talentul, într-adevăr, vă face curte. |