Ființa mea trăiește prin eternități
mi-ar fi plăcut să fii tăcerea mea
nu un cuvânt rupt de fire
să mă chemi în zborul ideii
și să fim stăpâni peste păsări
și peste nemărginire
dacă-ți păsa de mine
mă chemai în vis
nu în abisul cărnii
lacomă de uitare și morți
ființa mea trăiește, iubite
prin eternități.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre păsări
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.