Veche anecdotă irlandeză
Urme de bere rămăseseră ici-colo pe podea
La-închiderea crâșmei, galbene ca niște petunii.
Din gaura lui s-a strecurat un șoricel cenușiu
Și-a rămas un minut, neclintintit, în lumina lunii.
Prudent, a lins cu grijă spuma prelinsă pe dușumea;
Apoi, prăvălit într-o rână, lovit parcă de deochi,
S-a pus pe urlete întreaga noapte: "Aduceți încoa'
Nenorocitul de motan să-i trag o labă peste ochi!"
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre prudență
- poezii despre pisici
- poezii despre petunii
- poezii despre noapte
- poezii despre minute
- poezii despre lumina lunii
- poezii despre galben
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.