Acostând la crepuscul în districtul Yuyi
Strângând velele lângă orașul Huai,
Folosesc drept port un golfuleț
Unde briza abia trezită urmărește cu biciul valurile.
Soarele scapătă spre apus, alunecând în amurg.
Oamenii se-întorc acasă. Lumina se stinge pe vârful muntelui.
Gâștele sălbatice se lasă-n zbor pe o insulă cu buruieni albe.
... La miezul nopții mă gândesc la poarta unui oraș din nord
Și ascult cum un clopot bate-între mine și moarte.
poezie de Wei Yingwu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre oraș
- poezii despre lumină
- poezii despre noapte
- poezii despre munți
- poezii despre moarte
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre insule
- poezii despre gâște
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.