Devreme, călătorind spre Shangshan
În zori, el își începe drumeția odată cu bătutul clopoțeilor,
Călătorește gândindu-se cu amărăciune la casa lui.
Cântă un cocoș; o cabană cu acoperiș de stuf; luna;
Pe lespezile podului: urmele lăsate pe brumă de pașii lui.
Frunzele stejarului mongol cad pe cărările muntelui,
Florile de lămâi luminează gardul casei.
Gândurile lui rătăcesc încă în visele despre Duling,
La iezerul albastru cu gâște și rațe sălbatice.
poezie de Wen Tingjun, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.
Nu este introdusă data nașterii pentru Wen Tingjun. [Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre stejari
- poezii despre rațe
- poezii despre muzică
- poezii despre munți
- poezii despre lumină
- poezii despre gâște
- poezii despre gânduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.