Rondelul iernii
Încremenirea-i rece, mută,
Cu zile cernite fără soare,
Tot cei iarbă, frunză, moare
De mâna iernii nevăzută.
Zăpada-i peste tot crescută,
N-are cine s-o măsoare...
Încremenirea-i rece, mută,
Cu zile cernite, fără soare.
Iarna însă-i o splendoare,
Cu mantie albă așternută
Din filigran de nea cernută
Pe somnoroasele ogoare.
Încremenirea-i rece, mută.
Sibiu 25 decembrie 2014
rondel din Inedită (25 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iarnă
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre mâini
- poezii despre moarte
- poezii despre frunze
- poezii despre creștere
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.