Cu ce mai semăn?
privește-mă
sunt grija părintească
am fost un munte
de iubire
în care prunci să crească
în nopți cu vise
și dimineți cu soare
o viață de copil
din care dragostea
nicicând nu moare
strivită-n lăcomii
și goană după bani
cu prunci
de care azi mă despart ani
sunt doar o umbră
fără de seri
și fără dimineți
în care prunci mai mor
curmându-și vieți
cuprinși de disperare
și de dor
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre copilărie
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre seară
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.