Ai grijă, române
O, tu române, cel harnic și cinstit
Așa ușor, se pare, te lași păcălit
Te mint, cu nesimțire, când îți cer votul
Ajunși iar la putere, ei uită totul.
Ai inima creștină și încredere naivă
Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
Devin budihace, ajunși în Parlament
Își văd de interese, tu mergi la faliment.
Dar până când, române, atâta umilință
De ce să suferi tu, ce ai multă credință?
De ce ai tăi copii, să crească în sărăcie
Cum poți tu suporta, așa netrebnicie?
De la un an la altul, ciocoii se-nmulțesc
Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
În întreg sistemul, e multă nepăsare
Mor oamenii cu zile, că sunt lipsuri multe
Medici mai puțini, cin' să te consulte?
Școlile se pare, sunt tot mai neglijate
Tineri intră-n viață, cu mai puțină carte
Ai grijă române, ei au un concept
Să depinzi de stat și să le fii adept
Tu însă vei lupta, dând tot ce-ai bun în tine
Să nu depinzi de nimeni, de vrei să-ți fie bine.
poezie de Ionel Popa (14 martie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre medicină
- poezii despre creștere
- poezii despre încredere
- poezii despre școală
- poezii despre zile
- poezii despre votare
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tinerețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.