Visuri ce ne contopesc
Cine bate drumul sorții
Peste râpele adânci,
Cine ia pumnalul morții
Ce pândește de pe stânci?
Sunt eu, fără pic de teamă,
Lupt cu moartea și înving,
Aud glasul ce mă cheamă
Să merg dragostea s-ating.
Glasul inimii fierbinți
Ce m-așteaptă s-o iubesc,
Pe nisip ca doi cuminți,
Visuri ce ne contopesc.
poezie de Răzvan Isac (4 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre victorie
- poezii despre stânci
- poezii despre nisip
- poezii despre inimă
- poezii despre frică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.