"La trecutu-ţi mare..."

"La trecutu-ţi mare..."

Istoria de fapt stă singură-n picioare,
Vreo ţară nu ne-a-nvins oricât de agresoare.
Cu noi ne-am bătut şi ne-am învins mereu singuri,
Iar vârsta ne-o hrănim stupid cu-aceleaşi linguri.

Alţi sfinţi ne procurarăm cu sărbători cu tot,
Sunt mult mai iertători şi strălucitori în scrot.
Brâncoveanu cu fiii muri pentru ţară,
Dar sfinţii de import nicicum nu au să moară.

Scăpaţi de principii, şi dezlegări la avort,
Ne înghesuim confuz cu toţii la export;
Avem paşaport şi raport acoperitor
25 litri alcool pe cap de locuitor.

"La trecutu-ţi mare", urez " mare viitor"!
Dar unde îţi e prezentul, somnoros popor?
Cu sute de biserici, popor lacrimogen
Ochim la buzunare când coborâţi din tren.

Parcă mi-e şi sete, şi parcă mi-e şi foame,
Vanitate goală e-n piepturi de arame.
Cu sânge am împroşcat zi sfântă de Crăciun,
Smulgând caustic viaţa din piept altui român.
02.11.14

poezie de Stelian Platon (2 noiembrie 2014)
Adăugat de Stelian Platon
Votează! | Copiază!