Închiderea ce se deschide
căror picioare li s-ar potrivi
ghetele lui Van Gogh?
poate tălpilor lui Durer
ambele, respiră un aer mistic
apoteotic, indicând un drum
-drumul către nemurire-
ambele se deschid către nemurire
îi voi aduna în perechi
precum multcredinciosul Noe
și îi voi încălța pe rând
pe toți încercații pământului
frământat cu lacrimile azurului
și rubinul cărnii lunare, pe toți
cei care au călcat prin lumină
și prin miejii stelelor de tină
preumblându-se prin vremi
și pe deasupra vremilor...
doar lumina suferinței
te ridică către raza nădejdii
și slavei viitoare
e lumina văzută doar de cei
care zăresc străzile aurii
ale cetății veșnice.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mariana Didu. [Vezi poezii despre lumină, poezii despre timp, poezii despre suferință, poezii despre stele, poezii despre picioare sau poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.