O gură eternă de rai
Ca peregrini pe Pământ,
E bine s-avem permanent
În trăistuța periplului nostru,
Suficiente merinde!
E bine să punem ulciorul cu apă
Curată și bună, dătătoare de viață;
Să mai punem acolo-n trăistuța celestă,
O-nvelitoare din fibră sfințită,
Călduroasă, rezistentă și sacră;
Și, candela cu Din Lumină, Lumină,
Pentru-a lumina și-ncălzi, la nevoie,
O peșteră-ntunecată și rece!
Nu știm ce și, mai ales, pe cine-ntâlnim
Pe neștiuta, anevoioasa cărare!
Poate pe însuși Isus îl găsim:
Însetat, înfometat și flămând...!
Și-atunci, sufletul nostru, cu de toatele-n el,
Spontan se va face, maiestuos și divin,
O gură de rai! Eternă și pură!
poezie de Iulia Mirancea (28 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre gură
- poezii despre curățenie
- poezii despre creștinism
- poezii despre Iisus Hristos
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.