Invers
Nu mai folosește la nimic limba, cuvântul, dialog,
Înțelesul e inexistent, orice exprimare suferă enorm,
Căci ce se aude în vibratorul pânzei de timpan
E doar o ciocăneală, se rostogolind pe o scăriță de-un olog
În prăbușire, fără a mai putea să urce, de un neînțeles diform...
Și din eroarea vrută, prin ecou e totul invers, o răstălmăcire-n van.
Da e "ad... ică, nu" și nu e "un... uf, nu se știe", o amestecătură,
Ca un feed back defectat, defecat pe traseu, manipulat perfid,
Cu o presiune ce-ar distruge labirintul din internele urechii,
Obligând stupefacția să caște guri, de atâta fals; lepădătură
Păcălind totul, o logica în dispariție, înmocirlită în perfid,
Cu guralivi de promptere dictate, înspre prostimea lor, zevzecii...
Nici văz nu mai servește, că oricum pe fundul negrului imaginea e răsturnată
Și cum și creierul lipsește, chiasma-i și mai mult încrucișată...
Simt, sunt gol de atâta ură, căci o lume întreagă mi-e servită rău falsificată
Și absurdul capătă aspect de holocaust, ce-a cuprins deja mase... eres,
Căci și-au pierdut și ce aveau, limbajul strâmb... tot e-n regres,
Chiar și de fund e atins demult, dar firu-i fin pe-ultim tăiș, ce nu pătrunde; înghite într-un revers, invers!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre urechi
- poezii despre negru
- poezii despre logică
- poezii despre imagine
- poezii despre gură
- poezii despre greșeli
- poezii despre cuvinte
- poezii despre creier
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.