Adam şi... Anda

Sub pleoape o strâng şi mult aş da
S-am chipu' angelic, alb, perlat,
Tăiat precis, fin, scump carat,
Sclipind ca diamantu'... o Anda.

Pe dinţi îmi simt buze, ce n-am,
Ca de-un desen de Botticelli;
Suav, molcom, dând fiori pielii,
Să muşc uşor macul de... o Adam.

Şi mintea-mi s-ar împintena
De simetria infinită,
Cum pânza proaspăt zugrăvită
De-o lume, ce-ar picta-o... o Anda.

Picuri mi-s cristalinul geam,
Privind, dus, către corp fuior
Şi gând mijind de amor, de dor,
Spre undele-i, coapse de... o Adam.

E şi arta altfel, pe un ecran;
E spirit, dans, gust de-a cânta,
Dezlănţuindu-se; Anda
Încântând simţ, lumi de-o... Adam.

Dorinţă-i şi mister! E a ta,
În vis, nopţi, câte-un pic, un dram,
Tot căutând, de mult; o Adam,
Serafic, ce-i şi-o Evă... o Anda.

Dedicat ei, ca şi Elizei, Sanda...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!