Înserarea dorurilor mele

Sub gândurile cu pălării de flori
Zâmbesc în rouă boabele de stele:
Doi ochi bătuţi în aripă de fluturi
În primăvara încercării mele.

Tu cânţi în struna unui măcelar
Ce-nvârte moartea-n limba dinspre zei,
Păianjenii din vorbe prelungesc grădina
Unde se plimbă umbra decoltând căţei.

Se răsucesc în mine steaguri curcubeu
Şi-aştept în spaima gândului din flori
Religia iubirii cu dragoste s-o porţi
În cerul tău de îngeri cu sânii roditori.

Zâmbesc la rana pusă între miez de foi
De leacuri odihnite în prelungi istorii,
Ochii tăi se zbat ca şoimul care trece
Cu prada crudă pe statui de glorii.

E primăvara înălţării mele
Şi-i primăvara ta sub boabele de stele,
Pe elipsa zborului de fluturi
Creşte înserarea dorurilor mele!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!