Lebede în vechi iubiri
Pe-oglinda apelor cu stele
Vântul înoată voinicește
Și peste valurile rebele
Rotunda lună se-mplinește.
Noi sângerăm în colțul gurii
Săruturi mistuite-n dor,
Săpăm la gleznele sculpturii
Un semn de viață-nnoitor.
Pe luciul apei vin să vadă
Minunea faptei și-a mirării
Tăcute lebede, grămadă
Din ascunzișul depărtării.
Se pare că pe-ntins cu stele
Sărutul e ascuns, tăcut,
Doar lebedele-și pun mărgele
La gât, un crez necunoscut.
De-aceea migălim în clipă
Simțiri profunde și uimiri,
Stelari să fim sub o aripă
Tot lebede în vechi iubiri!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre apă
- poezii despre înot
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sculptură
- poezii despre lebede
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.