Fain, fain, zise bursucul

În cercuri tot mai vaste
Ne-ndepărtăm de noi,
Atraşi de alte astre,
De îngeri şi moroi.
Unii devin furtună,
Alţii doar vulturi gri,
Eterni vom fi, cunună
Altor planete vii.
Iar eu mă voi întoarce
La masa mea de scris,
Un vechi ceasornic toarce,
Oare ce vede-n vis?
**************************
Strâmbul zice că e drept,
Iar nebunul e-nţelept.
****************************
Suntem seniori şi signiorine,
Din Burgundia, Burdujeni, Berceni,
Avem aceiaşi părinţi, vezi bine,
Călătorim prin codri şi vremi.
Vorbele plutesc luminoase,
Soarele- coif lucind,
Pletele sale să lase
Speranţele către Ind.
Femeile frumoase scriu versuri?
Stăm roată şi aşteptăm,
Cineva cântă, alesul
Moare departe, pe ţărm.
Secerişul capetelor – pe terminate,
Cei plecaţi nu revin,
Cei rămaşi tânjesc după moarte,
Jocuri sălbatice. Ştim.
Goarne, statui amintirii
Amestecă rufele vechi,
Apar fiii omenirii,
Versurile perechi.
Începe ospăţul, finalul
Orele curg vuind,
Plângi Lorelei? E valul,
Mănăstirea cuvintelor. Simt.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!